Apucături fotbalistice

Dacă e să vorbim de mine, n-am absolut nici o treabă cu subiectul fotbal. Pur şi simplu mă doare în cot, nu mă interesează cine ia campionatul, cupa sau cine ajunge în grupele ligii nu ştiu care. PEntru simplu motiv ca nu vreau să fiu suporter, să merg pe stadion, să îmi sparg plămânii, să mă prindă ploaia şi să mă bată jandarmii contra cost pentru ca oameni ca Gigi Becali să facă şi mai mulţi bani. Plus că nu vreau să fac parte din turma ultraşilor

Însă adevăratul motiv pentru care mă oripilează fotbalul îl reprezintă apucăturile suporterilor. Înţeleg că se face atmosferă când eşti pe stadion şi ţipi ca animalul, însă dacă stai acasă cu familia, ce rost are să ţipi când dă steaua gol? Să te audă cine, Bănel sau Mirel?! Şi ce rost are să mai ţipi muie dinamo după ce dă Steaua gol? Ca să îl oftici pe vecinul de deasupra care e dinamovist?

Pe chestia asta sper să ardă în iad şi ultraşii, şi Gigi Becali şi Bănel Nicoliţă şi cu alde Mirel!

insemnare insiprată de fauna misterioasă ce locuieşte în blocurile de lângă blocul meu şi de onomatopeele stupide produse de aceasta

De ce se duc oamenii la ghicitoare

La chestia asta n-am să găsesc niciodată un răspuns cât de cât logic şi convingător, în afară de faptul că e la modă. Fie că e o cioară persoană de etine rromă grasă, sau că e o duduie care apare la televizor cu prosoape în cap sau un domn îmbrăcat la costum care îşi zice medium, tot ghicitoare rămâne, iar oamenii parcă se nasc cu dorinţa de a le trece pragul

Îmi zicea un prieten zilele trecute că soră-sa s-a dus la un medium din Piteşti, dimpreună cu verişoara lor. Iniţial s-au dus la caterincă pentru că aveau timp de pierdut, dar au ajuns să fie convinse de respectivul. Eu o ştiu pe soră-sa şi mi s-a părut chiar o fată cu capul pe umeri, realizată profesional, cu preocupări normale şi legale… Şi l-au convins şi pe tovarăşu’ că ăla chiar are puteri supranaturale. Care au fost balivernele pe care individul le-a debitat astfel încât să convingă trei oameni că are dreptate?

La cârciumă

Această însemnare are caracter informativ. Personajele sunt pur fictive. Orice asemănare cu fapte reale este pur întâmplătoare

Sfat: Să presupunem că te duci la cârciumă, iar la masa de alături sunt două pizde bune… da’ bune grav, alături de un individ negru, cu ceafa groasă pe care te-ai aștepta să-l vezi ieșind dintr-un ML alături de alti 4 indivizi cu același aspect, e bine să nu îi bagi în seamă.

Dacă totuși pizdele își iau limba în gură, iar tu rămâi blocat, NU!!! îi fă cu ochiul uneia dintre domnișoare când se uită la tine. E posibil să te vadă individul mai sus menționat și să se uite urât la tine, iar mai apoi să se ridice de la masă și să dea un telefon, moment în care vei fi nevoit să pleci… cât mai rapid!

Raluca de la Timişoara

De când cei de la Antena 1 de la emisiunea de dimineaţă au difuzat videoclipul Ralucăi de la Timişoara-Nu-mi pasă toţi nesimţiţii de bloggeri îşi dau aere de mari cunoscători în ale muzicii. Cu ce drept o judecă pe fetiţa respectivă?

Ştie careva dintre ei câţi bani au dat părinţii? Ştie vreounul dintre voi cât a fost ea nevoită să presteze pentru videoclip?

Şi ce dacă melodia e plagiată? Parcă Beethoven a cântat la început compoziţii proprii…

Şi, la urma urmei cine ştie ce carieră manelistică de succes are duduia. De exemplu Costi Ioniţă care a fost la început rocker, după care s-a reprofilat spre ceva mai profitabil

Plus că eu, personal i-aş da o mumu duduiei :))

Delectaţi-vă cu capodopera: