Cred că nu există om care să nu cunoască alifia chinezească. Alifia de culoare maro, așezată într-o cutiuță mică și roșie care miroase înțepător. Eu îmi aduc aminte că mamaia de la țară îmi făcea frecție cu alifie chinezească în vacanțele petrecute acolo, dar să mă pici cu ceară și nu mai știu care era afecțiunea de care sufeream.
Un indian strigător din tramvaiul 1 anunța pe la sfârșitul anului trecut beneficiile alifiei chinezești – Două bucăți la un leu – te scapă de dureri de cap, de spate, de reumatism, de artrită, de răceală, e bună de pus pe rană, pentru bătături. N-am mai stat în tramvai, dar sunt sigur că pe la Muncii ajungea și la bolile cu „S”.
Zilele trecute am văzut o doamnă în metrou (avea vreo 35-40 deci pot să-i zic tanti) cum a scos din poșetă o cutiuță cu alifie chinezească, a trecut suav degetul peste suprafața alifiei, a deschis larg gura, iar cu mișcări de dute-vino a început să frece ceva din interiorul cavității sale bucale cu degetul îmbibat în alifie.
Este dovada că alifia chinezească nu cunoaște limite. Cumpărați alifie chinezească!!
Acesta este un advertorial finanțat cu 10 角 de către fiecare reprezentant al poporului chinez. Mulțumesc departamentului PR al „Temple of Heaven” pentru cele 14 baxuri de alifie chinezească!
fotografia este furată de la : La Trecut