Arhive etichetă: aiurea

Metro Berceni

Ceasul indică ora la care o lepră de student ca mine mai are vreo trei ore bune de somn. E zăpușeală și oamenii aleargă besmetici după carne, mititei, cârnăciori și bere. Uitasem să precizez, e sâmbătă.

Ding!!! Un angajat pește să se prezinte la casa 12. Angajatul pește la casa 12, vă rog!!

Anunțuri

Alifia chinezească chiar e bună la orice

Cred că nu există om care să nu cunoască alifia chinezească. Alifia de culoare maro, așezată într-o cutiuță mică și roșie care miroase înțepător.  Eu îmi aduc aminte că mamaia de la țară îmi făcea frecție cu alifie chinezească în vacanțele petrecute acolo, dar să mă pici cu ceară și nu mai știu care era afecțiunea de care sufeream.

Alifie Chinezească

Un indian strigător din tramvaiul 1 anunța pe la sfârșitul anului trecut beneficiile alifiei chinezești – Două bucăți la un leu – te scapă de dureri de cap, de spate, de reumatism, de artrită, de răceală, e bună de pus pe rană, pentru bătături. N-am mai stat în tramvai, dar sunt sigur că pe la Muncii ajungea și la bolile cu „S”.

Zilele trecute am văzut o doamnă în metrou (avea vreo 35-40 deci pot să-i zic tanti) cum a scos din poșetă o cutiuță cu alifie chinezească, a trecut suav degetul peste suprafața alifiei, a deschis larg gura, iar cu mișcări de dute-vino a început să frece ceva din interiorul cavității sale bucale cu degetul îmbibat în alifie.

Este dovada că alifia chinezească nu cunoaște limite. Cumpărați alifie chinezească!!

Acesta este un advertorial finanțat cu 10  de către fiecare reprezentant al poporului chinez. Mulțumesc departamentului PR al „Temple of Heaven” pentru cele 14 baxuri de alifie chinezească!

fotografia este furată de la :  La Trecut

Problemă filozofică neabordată

M-a abordat un domn drăguț și bine foarte bine dispus, în timp ce așteptam metroul. Mi-a pus o întrebare la care n-am știut ce să-i răspund și o să-l citez exact.

Auzi, fetele astea se machiază și se dau cu parfum fiindcă sunt urâte și put?

 

La mine în cartel

Cum o fi să te culci într-o seară liniștit, lângă nevastă-ta, în pat și dimineață când te trezești să fie țeapănă și cam vânătă. Brwhahaha. Bârfe din cartier, despre oameni pe care nu îi cunosc și pe care nici nu mai pot să-i cunosc.

Energie negativă.

M-aș simți bine făcând asta

Mă gândeam acum câteva minute la cât de tare ar fi să popularizăm un nou sport, măcar la noi în țară. Mai exact, să ne luăm permis de vânătoare, armă și toate cele și să mergem  prin pădure, căutând vânători. Cel care a omorât un animal neajutorat doar ca să-și satisfacă orgoliul nesatisfăcut și să se simtă superior măcar unor căprioare, are arma la cap și opțiunea de a se împușca singur într-un picior, la alegere.

Era doar o fantezie care mi-a venit în cap urmărind filmulețul de mai sus…

Un vis

Am visat că mă întâlnisem pe holul școlii generale cu un personaj pe care l-am cunoscut prin liceu, așa că l-am întâmpinat cu tradiționalul Ce faci Bo$$. La rândul lui, interlocutorul mi-a răspuns că nu prea bine, pe o voce sfârșită că nu prea bine.

Ce e drept, era tras la față, îi crescuse mustața și de-abia mai puteai să-i vezi în ochi entuziasmul pe care orice dependent de Special Gold îl avea. Nu m-am putut abține să nu-l întreb de ce, așa că mi-a spus că are un vierme în zona pelviană, undeva sub apendice. Când l-am întrebat cum s-a ales cu el acolo, mi-a arătat un filmuleț filmat cu un telefon care nu avea ecran color (practic era un filmuleț alb-negru) în care îmi arăta cum acolo, în școala generală, se făceau experimente cu elevii. Așadar, o clasă întreagă era nesupravegheată, iar primul care se ridica din bancă primea un vierme în abdomen.

Eh, sunt curios cum ar interpreta părintele psihanalizei treaba asta 🙂

Poșetuțele sunt ochiul dracului

Cred că nu mai crede nimeni povestea aia jenantă cu cei doi, dintre care una făcută din coasta celuilalt și care trăiau fericiți în nuj’ ce grădină. Adică povestea poate fi pe bune, dar partea cu Dumnezeu care s-a supărat atât de tare încât i-a pedepsit insuflându-le în subconștient ideea că trebuie să poarte haine e deja exagerată.

Dovada clară mi se pare obiceiul pe care urmașele Evei și l-au însușit, mai exact acela de a asorta orice poșetuță la pantofiori sau la eșarfă. Sunt sigur că Eva nu-i reproșa lui Adam că nu-i împletește gentuța după ultimele tendințe din Eden sau că urmașa din partea lui Abel are dressingul peșterii căptușit cu pantofiori. Plus că sunt extrem de convins că Dumnezeu nu ar putea fi atât de crud încât să dea speciei umane o asemenea pedeapsă precum accesoriile feminine.

Și acum că am terminat introducerea, unde vreau să ajung cu asta? Am visat noaptea trecută că hainele au fost inventate de părinți ca să scadă numărul violatorilor cu vârste cuprinse între 12-15 ani, dar că s-au gândit că ar fi fun să le păstreze și după vârsta asta. Așa, gen teasing parents.

Într-o bună zi voi demonstra teoria și promit tuturor puștilor de liceu că vom reuși să renunțăm la haine! Aplauze!