Arhive etichetă: Politica

O idee OTV-istă

OTVSă zicem că eu merg la super market și îmi cumpăr roșii. Ba chiar sunt producător de roșii, iar ca tactică de piață trimit 20 de oameni să cumpere roșii și să le spună și oamenilor de acolo despre cât de bune sunt roșiile pe care le cumpără. E absurd, dar e un exemplu bun tocmai pentru că e absurd.

Revenind la roșii. Eu fac ce vreau cu  banii mei, chiar cumpăr roșiile pe care le produc eu din supermarket în loc să le iau direct de la mine de pe stoc. Că așa vreau eu, sunt banii mei și fac ce vreau cu ei. Iar la un moment dat statul, hai să spunem garda financiară sau cineva de la ANAF vine și zice: „Iți interzicem să mai cumperi roșiile tale din super market sau să mai vorbești cu cineva despre roșiile tale!”

Eh, cam așa e și cu înjumătățirea licenței OTV-ului. Adică, hai să trecem peste faptul că majoritatea telespectatorilor OTV-iști sunt pensionari având între 4 și 10 clase, iar Dan Diaconescu un șmecheraș din Caracal, însă de când statul are voie să îți spună ce să faci cu banii tăi?

De când ni se pare normal ca statul să restricționeze libera exprimare a cuiva, cu atât mai mult a unui organism media, fie el manelist ca OTV? Dacă Dan Diaconescu  are suficienți bani de pierdut încât să țină o televiziune în picioare numai ca să își facă publicitate politică, atunci de ce să n-o facă? Pentru că așa îi spune statul? Pentru că încearcă să manipuleze? Și dacă manipulează, ce? De când manipularea la televizor se pedepsește înainte să existe pagube? Înainte să zică cineva „am fost manipulat, înșelat”? De când înșelăciunea se pedepsește fără să existe un înșelat?

O să-mi zici că Dan Diaconescu poate să facă ce vrea, dar societatea/offshore-ul lui nu. Păi de ce? Firmele nu plătesc taxe în țara asta? Dimpotrivă, ele ar trebui să aibă drepturi cel puțin egale cu ale persoanelor fizice.

O să-mi zici că o să ajungă olteanul la putere pe spatele proștilor și că e bine să împiedicăm asta, noi ăștia deștepți. Păi de ce să-i ferim noi? Dacă cei mai mulți sunt proști, cred că au dreptul să aleagă. Și în plus, până nu se arde de câteva ori cum trebuie, cum vrei să înțeleagă prostul că nu tot ce zboară se mănâncă, iar Dan Diaconescu nu o să dea fiecăruia câte 20.000 de Euro?

Poate o să îmi zici postul lui Dan Diaconescu merită închis, că el reprezintă prostimea manelistă și nu e bine să ajungă ăștia la putere. Și e ok așa, că nouă, cetățenilor, nu ne cere nimeni să fim democratici sau imparțiali, dar mi se pare grav ca cei care legiferează publicitatea politică să fie… politicieni. E ca și cum am vrea egalitate, dar nu pentru Dănuț.

Desigur, sunt niște idei despre libertate și valori de-astea neimportante atunci când pe ProTV se difuzează Românii au talent și toți influencerii din blogosferă scriu despre asta. Că doar e important pentru noi, nu?

Și pentru că pe bloguri se poate face publicitate politică, afirm:

Întrucât Remus Cernea nu a avut destule coaie să spună că Partidul Verde avea legătură cu Marijuana, la următoarele alegeri eu voi vota cu Dan Diaconescu, pentru că emisiunile lui vindecă insomniile. Vă sfătuiesc să faceți la fel, numai ca să se oftice ceilalți labagii de politicieni. Pentru că așa cum zicea un tip din Mad Men, „singurul lucru mai nasol decât să nu obții ce îți dorești este să-l obțină altul”. Iar eu vreau să fac rău oamenilor care mi-au făcut rău!

Votați Dan Diaconescu!

Scuipat între ochi

Mă uit la conferința de presă organizată de Jandarmerie, iar un domn spune că s-a modificat legea 4, conform căreia unii suporteri au interdicție de a intra pe stadion, ajungând în forma de a OBLIGA persoanele care au interdicție de a participa la evenimente sportive, ca pe perioada acelor evenimente să se prezinte la secția de poliție.

Mergând pe același principiu, dacă eu trec pe roșu, mi se suspendă permisul și iau amendă, din acel moment să trebuiască să dau un bip la 112 de fiecare dată când acel semafor e roșu. Mă gândesc, poate suporterul respectiv nu se duce pe stadion, dar vrea să vadă meciul cu băieții sau poate are mama în spital. El ce face?

Până una alta, mie nu poate decât să-mi pară bine când văd ce se întâmplă în țară, nu poate decât să-mi pară bine că Jandarmii au acționat aseară la ordinul lui Băsescu și au intrat în mulțime pentru că asta demonstrează că Băsescu e disperat, îi țâțâie curul. Și e natural să te bucuri de răul unuia care îți vrea răul ție și familiei tale.

Mă bucură să văd că nu suntem o nație de mămăligi, așa cum am crezut până acum. Primul instinct la vederea imaginilor de aseară a fost să mă duc și eu, însă am stat și m-am gândit mai bine și… să se ducă pensionarii, că doar ei sunt ăia care n-au niciodată nimic mai bun de făcut decât să meargă la vot. Ei au votat a doua oară cu Băsescu.

Le e foame? Foarte bine! Să iasă profesorii, că doar ei au fost suficient de proști încât să creadă că li se vor mări salariile cu 50%.  Să iasă jandarmii cărora le-au fost tăiate 25 de procente din lefuri. Să iasă cine simte că a fost prost și s-a lăsat păcălit.

 

Din punctul meu de vedere, Băsescu ar trebui să-și ducă mandatul până la capăt. Ba chiar să devină prim-ministru apoi. Așa ne trebuie dacă avem nevoie de 8 ani ca să ne dăm seama că suntem luați la mișto. Așa ne trebuie dacă majoritatea compatrioților noștri consideră școala ca fiind „treaba aia” care te oprește să fii șmecher.

 

Până una alta, și Jay-Z s-a săturat:

foto via  Vlad Dobrescu

 

Între timp, la Radio România Actualități

În timp ce media din România face mișto de bocitoarele și de filmul artistic regizat la înmormântarea nord-coreanului Kim Jong-il, azi dimineață la Radio România Actualități, se povestea despre situația socio-politico-economică. O să fac un rezumat a ceea ce crainicul rostea, însuflețit fiind de importanța vorbelor lui.

  • Criza economică a provocat în țările occidentale chiar schimbări de guverne. Să fim bucuroși ,deci, că în România guvernul a rezistat, pentru că cine știe cum ar fi făcut față națiunea noastră unei crize politice, concomitent cu cea economică.
  • Deși măsurile de austeritate ca tăierea salariilor bugetarilor au fost criticate la momentul adoptării lor, acum ele oferă României gura de oxigen de care are nevoie.
  • Prevederile noului Cod al Muncii au scos din negură zeci de mii salariați din România.
  • Programele „Prima casă” și „Reabilitarea termică” au continuat, dând posibilitatea unui trai modern românilor care și-au dorit asta.
Am stat și am ascultat cam cinci minute Radio România Actualități cum explică pulimii beneficiile guvernului actual și despre cât de fraieri suntem noi să criticăm. Nu știu dacă era citată declarația cuiva (deși dacă era, mi se pare cam mult) sau dacă era părerea redacției de știri și nici nu am ascultat până la sfârșit. Când au început să vorbească despre absorbția de fonduri europene am schimbat postul, pentru că îmi zgâria urechile și-mi sfida inteligența.
Și stau și mă întreb, Continuă lectura

Profesioniștii există

Dacă mă enervează ceva mai rău decât emitenții de opinii neargumentate, e clar vorba despre cei care au senzația că sunt în măsură să vorbească despre ceva. Să zicem că n-are nici un sens să-ți bați capul cu cei care nu știu să îți explice de ce au făcut o alegere, de ce au acționat într-un anumit fel sau de ce cred ceva. Asta e, sunt săraci cu duhul, iar facultatea tinde să-mi confirme faptul că sistemul de învățământ românesc nu face decât să-i ajute pe ăștia care nu gândesc foarte tare să meargă mai departe și încearcă să le dea în cap celor cu oarecare idei. Oricum, nu ăsta e subiectul discuției.

Însă mai există un gen de oameni, care nu sunt săraci cu duhul sau care au înțeles că e aiurea să fii prost și care încearcă să-și depășească condiția. Și de cele mai multe ori au senzația că reușesc. E vorba despre tipologia omului implicat în orice formă de activitate care l-ar putea face pe el să se simtă mai deștept. Gen labe de organizații studențești sau mizerii precum „parlamentul tinerilor”. Toate astea le dau impresia membrilor că ei sunt niște importanți, care fac o grămadă de treburi importante cu scopul de a-i forma pentru viitoarele lor cariere de politicieni, manageri sau la ce altceva mai aspiră masa tinerilor din zilele noastre.

Exemplu concret: În liceu, un puștiulică mega interesant îmi explica despre cum visează să devină președintele elevilor ca să poată ajunge să aibă relații cu tot felul de oameni importanți, iar peste vreo trei ani, când va da bacul să aibă o pilă la directorul liceului și să-l treacă mai ușor. E irelevant să vă mai zic că directorul era pe combinație cu un partid politic, același partid de la care venea primarul de sector și că ăștia mici erau masă de manevră și distribuitori de fluturași electorali atunci când era nevoie. Nu, ei acumulau experiență politică.

Și acum stau strâmb și mă întreb: Să mă pun la mintea pulifricilor îndoctrinați care se cred mult mai sculă pe basculă decât sunt de fapt, sau să încerc să le ignor aerele de atotcunoscători într-un domeniu, mai ales că pot să port liniștit pulover pe gât și că plouă la fel de tare dacă nu încerc să îi explic prostului că e îndoctrinat și că își ratează adolescența încercând să pară implicat?

Poza e furată de pe profilul de facebook al Inițiatvei Tinerilor pentru Modernizarea României

Iar mă apucă spumele

Cum am tot stat să bibilesc teme pentru blog (apropo, sănătate lui Buddha pentru minunăţia asta) am lăsat televizorul deschis pe nu ştiu ce post de ştiri. Am făcut spume instant când am auzit vorbindu-se despre vizita lui Băsescu prin Ungaria şi din nou despre mizeria aia susţinută de pulifricii din UDMR sau Consiliul Secuiesc (ăştia sunt şi mai extremişti) cu independenţa ţinutului secuiesc

Chestia asta cu ura faţă de bozgori mi se trage probabil de când am umblat prin secuime şi am fost tratat de 5 ori mai rău decât în Ungaria. E aiurea să fii salutat în propria ţară în ungureşte sau să stai într-un restaurant 30 de minute ca să îţi aducă o ciorbă. Plus că am simţit nevoia să îi rup capul imbecilului din Sfântu Gheorghe care se făcea că nu ştie ce înseamnă hotel.

Mi-ar plăcea să fiu preşedintele României monarhul absolut al României şi să îi chem pe reprezentanţii ăstora care cer autonomia la discuţii. Întâi i-aş întreba dacă au idee cum de sun două judeţe exact în centrul ţării care au populaţie majoritar maghiară. Un fenomen total natural, nu? Noi românii suntem în plus pentru că vă înconjurăm. După care i-aş întreba de copii, neveste şi alte chestii de genul ăsta şi despre cum le-ar plăcea să mănânce scoarţă de copac.

Exact, am mai zis-o, dar simt nevoia să o repet. Vreţi autonomie, v-o dăm! Dar punem şi graniţe, insituim şi vize şi taxe uriaşe pentru transportul bunurilor. Să trăiţi din agricultura şi din industria celor două judeţe. Noi rămânem fără apa minerală Perla Harghitei şi fără minunata staţiune sovata, iar voi fără mâncare, benzină, curent, chestii d-astea. Oare cum ar fi? Cât credeţi că ar dura până s-ar ruga de noi să renunţăm la decizia de a le acorda autonomia.

Partea proastă în soluţia asta e că sunt şi oameni simpli, de la ţară care sunt cu adevărat oameni, cu care te poţi înţelege şi pe care nu îi încălzeşte cu nimic autonomia teritorială şi care nu merită să sufere din cauza unor imbecili ca cei care îi reprezintă

Pentru că nu mi se pare normal ca în ţara în care trăiesc şi din care îşi iau salarii să aibă pretenţii de independenţă

foto: vidu.ro

<a href =”http://answers.polldaddy.com/poll/1340400/” >Sustii autonomia teritoriala a Tinutului Secuiesc?</a> <br/> <span style=”font-size:9px;” mce_style=”font-size:9px;”> (<a href =”http://www.polldaddy.com”> surveys</a>)</span>

Fericit că sunt român… sau nu!

Cam asta doresc eu ţării de ziua ei. Pentru că pentru mine 1 Decembrie nu poate să însemne nimic, oricât m-aş strădui. Să fiu mândru şi fericit că sunt român? De ce? Ce motive îmi oferă ţara asta să fiu mândru, cu atat mai mult fericit

Ar trebui să fiu fericit de fiecare dată când vine poştaşul şi îmi lasă un mandat poştal în valoare de 40 RON, adică alocaţia pe o lună? Sau ar trebui să fiu fericit gândindu-mă că sunt pensionari care trăiesc cu banii ăştia. Desigur, mândria ar trebui să vină ulterior, în timp ce stau la coadă ca să iau cei 40 de RON

Sau probabil că ar trebui să fiu mândru că sunt român atunci când, după un an de muncă, aş vrea să parcurg cei 250 de km până la mare în mai puţin de 6 ore (cu trenul) căci cu maşina există şanse să fac chiar mai mult

De asemenea mi-ar plăcea să nu mă simt jefuit de fiecare dată când plătesc abonamentul RATB (motiv pentru care am hotărât să nu îl mai plătesc).

La mândria de a fi român ar contribui puţin şi eventuala atitudine normală a celor care ar trebui să mă păzească. Adică, aş fi puţin mai fericit dacă în momentul în care un jandarmul care îmi interzice să traversez parcul de la Unirii ar începe discuţia cu Bună ziua, îmi pare rău pentru inconvenient însă din cauza unui miting care… şi nu cu Ocoliţi! Da’ de ce? Da ce e ceaţă, nu vezi până acolo?!

Desigur că aş fi mândru că sunt român dacă 50% dintre cei care sunt întrebaţi de 1 Decembrie "Ce zi e astăzi" nu ar răspunde că e ziua ProTV-ului

Aş fi mândru că sunt român dacă în două judeţe din România nu aş fi întâmpinat cu un duios Iano Potkivano oriunde m-aş duce.

Evident că aş fi fericit dacă în ţara mea nu ar conduce cei care au bani de mai multe afişe electorale şi de mai multe pungi cu mâncare, icoane sau telefoane mobile. Sau dacă cei care votează şi-ar aduce aminte că PSD-ul erau acum 4 anu "hoţii nesimţiţi care ne-au distrus ţara" şi că PDL-ul erau cei care ne ajutau să trăim bine. Evident, astea două sunt primele două partide alese

Fără toate astea chiar aş fi mândru şi fericit că sunt român. Până atunci îmi plâng soarta şi sper sa mă car dracului de aici cât mai curând cu putinţă

Negoiţă e pe treabă

Acum că tot l-a ales tot sectorul 3, îşi permite să dea cu banii la mişto. Aşadar, reface parcarea care a fost făcută acum doi ani, când a ridicat garajele. Şi bineînţeles că se schimbă borduri

Vitan! Pentreu exclusivişti!