Episodul 1: Renunțarea la fumat


Fumez de când am terminat clasa a 8-a. Mi s-a părut că eram culeanu, mai ales că fata care mi-a dat prima oară o țigară era cu vreo doi ani mai mare decât mine. Dacă îmi aduc bine aminte, un pachet de Pall Mall costa 3,8 lei. N-am încercat niciodată să mă las și nici nu am început să mă gândesc că ar fi cazul să renunț până acum vreo lună-două.

Mi-am dat seama că problemele de sănătate vin fără să te anunțe și că devin destul de labil psihic atunci când se întâmplă ceva cu organismul meu, iar cancerul pulmonar nu e o perspectivă care să mă bucure.

Așa că m-am gândit într-o seară, în timp ce încercam să adorm că ar fi cazul să încetez din a mai fuma. Citisem articolul lui Adrian Soare despre declanșatorii psihologici ai schimbării și mi-a picat fisa, brusc. Vreau să mă las de fumat!

La momentul la care scriu postarea asta am 44 de ore de când nu am mai fumat. Ieri am fost la muncă, iar în pauzele în care de obicei fumam, am ieșit în curte și am mâncat un sandwich. A fost ok. După 12 ore simțeam nevoia să cer o țigară. Nu am făcut-o și nici nu m-am gândit foarte mult la țigări.

Astăzi, în schimb e altă situație. Ca urmare, scriu pe blog despre fumat. Ideile mele se învârt în jurul țigărilor. Am trecut pe stradă pe lângă oameni care fumau și mi s-a părut că fumul miroase extrem de îmbietor. Deși sunt conștient că fumul e fum și că nu are cum să miroasă bine.

Pot să spun că dependența de tutun e foarte asemănătoare cu cea de stimulente. Deși stimulentele alterează starea de conștiență mult mai groaznic decât tutunul. În rest, nu prea e mare diferență. Te gândești acolo și cam asta e tot ce faci toată ziua. Soluția e să te preocupi de alte lucruri și să încerci să uiți. Dacă te plictisești și nu ai nimic de făcut e cu atât mai rău. De celălalt viciu am scăpat de mult, mai trebuie să elimin tutunul.

Cel mai evident efect sevrajului dat de nicotină este irascibilitatea. M-a enervat mama pentru că m-a întrebat când îmi intră banii. M-a enervat Google și încă mă mai enervează când mă gândesc că la căutarea „irascibilitate renunțat fumat” returnează TREI pagini despre Gabi Jugaru. Îmi bag pula în Gabi Jugaru și-n problemele lui. M-a enervat o băbuță care pășea încet pe mijlocul trotuarului acoperit cu gheață  pentru că nu puteam să o depășesc. Atât de rău încât mă gândeam să îi trag căciula de pe cap înainte să o lipesc cu moaca de asfalt, ca să fiu sigur că o doare.

În rest, toate bune. Plec acum la muncă. Acolo lumea fumează. NU o să le cer o țigară!

Numai bine!

Anunțuri

2 gânduri despre „Episodul 1: Renunțarea la fumat

Postează un comentariu!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s