Aniversările


AniversareDacă există ceva mai jenant decât aniversările eu sunt dispus să mă epilez inghinal cu penseta. Adică eu unul am un simț destul de bine dezvoltat al penibilului, poate chiar exagerat și nu prea am termen de comparație pentru aniversări.

Aniversatul

De câțiva ani încoace eu am renunțat la ideea de a-mi sărbători zilele de naștere. Trebuie să zâmbești frumos, să mulțumești că au venit oamenilor pe care nu îi suporți dar pe care obligațiile de familie te obligă să-i inviți, să ai grijă ca toată lumea să fie ok, să se simtă bine. Apoi urmează scosul idioților din propria baltă de vomă și alte asemenea chestii care trebuie făcute fără să poți să pretinzi că îți e rău sau că trebuie să ajungi undeva și să te cari. Că doar de, o dată pe an e ziua ta și toți stau cu ochii pe tine felicitându-te de parcă ai fi descoperit nu știu ce fulerenă în molecula de înghețată pe băț (habar n-am ce-s alea am văzut pe google)

Și ca penibilul să fie maxim, trebuie să primești cadouri de la persoane care nu te cunosc și trebuie să te prefaci surprins și plăcut impresionat la fiecare mizerie care va zace undeva în debara până când consideri că a trecut destul timp și nu există nici o șansă să te mai întrebe cineva Mai ai cadoul de la X?

Invitații

Cu câteva excepții, invitații sunt o adunătură de oameni care n-au altceva mai bun de făcut în momentul ăla decât să își lipească fața transpirată de a ta în momentul în care ajung în semn de felicitări (aceleași felicitări inutile de care vorbeam mai sus)

De asemenea, e de remarcat cum fiecare încearcă să pună cadoul cât mai în spate și să treacă pe cât posibil mai neobservat în momentul în care vine vorba de subiectul ăsta. Asta ca să nu se uite ceilalți plini de invidie la el și să spună printre dinți Futu-i gura mă-sii, ăsta a găsit un cadou mai ieftin decât al meu. Al dracu bulangiu!

De asemenea penibilul grotesc e atins în momentul tortului. Jumătate dintre invitați sunt beți rangă sau ling o amețită în baie în timp ce restul, mai nenorocoși încearcă să facă un playback cât mai credibil dar totuși să nu creadă cineva că din toată mulțimea tocmai ei sunt cei care se trezesc să facă param pam pam între strofele cântecelului cu Mulți ani trăiască. Și de parcă n-ar fi suficient, după ce se termină cântecelul, de obicei același penibil cu param pam pam-ul continuă cu Și-altă dată, și-altă dată… că deh, așa a văzut el în reclama de la bere.

Și pentru că tot am ajuns la subiectul ăsta, nu vi se pare un fel de cursă a proporțiilor în ceea ce privește cadoul? Adică, fiecare invitat încearcă să dea pe cadou cât mai puțin dar să bea și să mănânce cât mai mult? Asta în timp ce aniversatul pretinde că o face din suflet, deși spre final se vede clar că e plin de draci fiindcă și anul ăsta și-a luat țeapă, a primit niște cadouri de tot căcatul, iar după ce se cară toți bețivii acasă el trebuie să rămână și să plătească nota.

Uite d-aia de ziua mea îmi închid telefonul și stau în casă rup de lume, sau îmi iau frumos rucsăcelul cu bunătățuri, mă urc în tren și mă întorc a doua zi.

Anunțuri

Postează un comentariu!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s