Prima vecină


Am promis de mult, dar n-am avut ocazia și nici acum nu am dispoziția necesară ca să scriu romane întregi, așa că uite un rezumat:

Ea era o fată de la țară, eu băiet de la oraș venit cu treabă – aveam misiunea specifică de a nu îmi stresa părinții timp de trei luni. Ne-am cunoscut, dar n-am vorbit niciodată până când bunicii noștri nu au adus-o să ne jucăm împreună… săracii.

Aveam vreo 12 ani, ea probabil cu un an mai mică. Și uite așa, din vorbă în vorbă am ajuns să ne jucăm de-a mama și de-a tata. Evident, discret ca să nu facem greșeli care ne-ar fi dat de gol. Și uite așa, jucându-ne noi, mă trezesc la un moment dat că vrea mai mult – ca orice femeie de altfel. Și îmi spune

Auzi, tu știi că oamenii mari își sug pula?

Stupoare. Nu puteam să cred așa ceva. Refuzam să accept că cineva poate face un lucru atât de scârbos, în plus nu înțelegeam de ce ar face cineva asta. Au trecut vreo două vacanțe până să mă prind că mă situez la capătul care trebuie al respectivului organ. Eh, așa e când ești mic… noroc că ea era încă acolo 🙂

Anunțuri

2 gânduri despre „Prima vecină

Postează un comentariu!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s