Despre viitor, părinţi şi responsabilităţi


Marele avantaj al vieţii mele de parazit (minor) e că nu trebuie să am grija zilei de mâine. Mi se cuvin majoritatea lucrurilor, iar în general nu trebuie să fac mare lucru ca să le primesc. Internetul, telefonul, ţigările, cafeaua şi toate lucrurile de strictă necesitate îmi sunt asigurate prin sudoarea părinţilor, în schimbul rezultatelor mele şcolare

Mai nasol e în momentul în care rezultatele şcolare se cam duc dracului şi timp de 2 ani (până în momentul actual) nu îşi revin. Pentru că oricât le-ar plăcea alor mei să mă întreţină, bănuiesc că e frustrant să nu primeşti nimic în schimb. Aşadar, ziele trecute s-a umplut paharul şi au început reproşurile. Că nu învăţ, că ies de la şcoală la 13:00 şi ajung acasă la 18:00, că pierd nopţile, că stau prea mult la calculator, că bla-bla. Evident că nu mă fac pe mine discuţiile astea şi că mă doare în cot de reproşuri dinastea parţial-adevărate, însă în aroganţa mea există şi o urmă de auto-critică şi mi-am dat seama că s-ar putea să aibă dreptate părinţii mei, iar eu chiar nu am realizat absolut nimic în viaţă. Chiar nimic. Nici cartofi prăjiţi nu ştiu să fac cum trebuie (deşi piure-ul îmi iese bestial)

Aşadar, deziluzionat de faptul că părinţii mei s-ar putea să aibă dreptate şi că s-ar putea să fiu un parazit absolut inutil, m-am decis să le ascult sfatul (cu tentă de ordin) şi să mă gândesc la o facultate la care mi-ar plăcea să mă duc. Problemă! Nu sunt în stare să fac nimic, nu îmi place absolut nici o materie de la şcoală, iar deşi aparţin unei clase cu profil mate-info, intensiv engleză, nu am treabă nici cu matematica, nici cu informatica, nici cu fizica şi nici cu engleza nu mă omor. Plus că la mare modă sunt ASE-ul şi Politehinca, iar eu nu mă văd făcând calcule pentru a îmi câştiga existenţa, aşadar variantele „la modă” pică

Aşadar, după consfătuiri cu colegii de clasă care deja sunt decişi în privinţa asta, singura idee cât de cât aplicabilă a fost facultatea de jurnalism. Că tot mă apucă pe mine scrisul pe blog, de ce să nu încerc să o fac la modul serios. Problema ar fi că examenul de admitere la facultatea de jurnalism constă într-o dezbatere de vreo 2 pagini pe o anumită temă, iar părinţii mei consideră că încerc să mă eschivez de la a pune mâna şi a învăţa ceva concret. Aşadar varianta cu jurnalismul pică

Şi ce altceva aş putea să fac? Unde dracu’ să mă duc, considerând că sunt perfect paralel cu materiile realiste şi nici după celelalte nu prea mă dau în vânt… vreo idee, sau ceva de facultate unde consumul de matematică/fizică e moderat spre scăzut, iar cunoştinţele acumulate în liceu nu sunt chiar atât de importante? Menţionez că de răspunsul ăsta depinde viitorul meu financiar…

Anunțuri

5 gânduri despre „Despre viitor, părinţi şi responsabilităţi

  1. Andreea02

    Eu cred ca ideea cu jurnalismul este destul de buna atata timp cat iti place si cochetezi cu scrisul, da-mi voie sa-ti spun ca parintii tai gresesc, consider ca e mult mai important sa poti sustine o idee proprie pe o anumita tema, decat sa stai sa tocesti ceea ce au scris altii. Si daca totusi vrei sa ii asculti, de ce nu te gandesti un pic si la MEDICINA? 😀 (nu m-am putut abtine 😛 )

    Răspunde
  2. Andreea02

    Ai destul timp sa inveti chimia organica in cei 2 ani care ti-au ramas… trust me! trebuie doar sa vrei si sa iti placa! 🙂

    Răspunde

Postează un comentariu!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s